Fast fashion în mod slow
Fast fashion în mod slow

Fast fashion pe mod slow

Fast fashion pe mod slow

mod citire
timp de citire: 19 min

Industria fashion și majoritatea firmelor de modă au fost afectate destul de puternic de COVID-19, deoarece se confruntă atât cu un șoc primit din partea cererii, cât și în ceea ce privește oferta. Desigur, acest șoc provine și din cauza măsurilor preventive care sunt destinate sa limiteze răspândirea bolii, precum și impactul efectiv al bolii. Astfel, multe fabrici și linii de producție și-au încetat activitatea.

Oamenii au încetat să mai cheltuiască bani pe articole de fashion sau pur și simplu și-au schimbat prioritățile. Deoarece oamenii stau la adăpost în casele lor, aceștia nu mai frecventează magazinele fizice. De asemenea, nu ies la restaurante, baruri și cluburi. Deci, putem spune că s-a schimbat tipul de fashion de care au oamenii nevoie. Așadar, există o creștere în ceea ce privește îmbrăcămintea casual, ținuta sportivă, costumele, dar a fost foarte dificil pentru cei din industria fashion să obțină aceste mici creșteri. Și asta este valabil pentru toți din industria respectivă, de la vânzători până la lucrătorii din țările în curs de dezvoltare care sunt angajați să producă aceste haine și stiluri vestimentare.

''Iar în timpul apogeului pandemiei, adică în perioada din martie până în mai, vânzările au scăzut cu aproape 75% potrivit unor studii...''

Și să nu uităm, aceasta este o industrie foarte mare. Generează aproximativ două trilioane și jumătate de dolari pe an în venituri globale, iar aceste cifre sunt dinainte de începerea pandemiei. Iar în timpul apogeului pandemiei, adică în perioada din martie până în mai, vânzările au scăzut cu aproape 75% potrivit unor studii, inclusiv unui studiu realizat de Boston Consulting Group.

Conform primelor studii, impactul pe parcursul întregului an a ajuns de la aproximativ 30% la nivel global, până la valori ceva mai optimiste de aproximativ 12% pentru Australia. Dar este și mai rău pentru acei retaileri și acele labels care nu au avut posibilitatea să vândă direct clienților online, aceștia fiind astfel mult mai afectați de pandemie. Iar astfel, în mod evident, încep să apară semne de întrebare în legatură cu cine va trece cu bine peste această criză, și cine nu. Australian Fashion Council a făcut un sondaj în rândul celor 182 de companii pe care le reprezintă. Iar imaginea este destul de sumbră. Doar 34% dintre companii spun că sunt încrezători că își vor reveni în totalitate. 43% nu sunt încrezători că se vor reface complet din punct de vedere financiar. Și aproape un sfert spun că nu-și vor reveni deloc. Deci suntem puși în fața unei situații în care multe companii, dintr-o industrie care angajează o mulțime de oameni la nivel global, vor fi scoase din joc.

Fast fashion în mod slow
Fast fashion în mod slow

Și, desigur, acesta este doar începutul. În timp ce am văzut o mulțime de companii care deja își depun dosarele pentru faliment, sau intră în insolvență, cum ar fi marile magazine americane JCPenney și Neiman Marcus, iar în Marea Britanie magazine precum Debenhams, Cath Kidston. Toate acestea au intrat în insolvență, până și Zara urmează să-și închidă 12% din magazine, la nivel global.

Iar aceasta este doar partea vizibilă a ceea ce se întâmplă defapt. În mod evident, există o mare cădere și în rândul lucrătorilor din țări precum Bangladesh, care se descurcă foarte greu în acest moment datorită pandemiei, unde multe locuri de muncă depind de cât de profitabilă este industria mondială a modei în momentul respectiv.

Și, desigur, multe companii și-au anulat comenzile, având în vedere că magazinele sunt închise și nivelul vânzărilor a scăzut, iar acest lucru a lăsat fabrici și muncitori din țări precum India, Bangladesh și Vietnam să se confrunte cu o criză care are loc nu doar din cauza pandemiei, ci și din cauza reducerii cererii din țările occidentale.

''... oprirea lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial înseamnă că acum există o mulțime de stocuri în exces în acele lanțuri de aprovizionare care ar putea sa nu mai fie vândute niciodată în magazinele retail.''

Iar oprirea lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial înseamnă că acum există o mulțime de stocuri în exces în acele lanțuri de aprovizionare care ar putea să nu mai vadă niciodată lumina zilei, și care nu vor mai putea fi vândute niciodată în magazinele retail. Dar în industrie, mulți au spus că acest lucru indică defapt o problemă și mai mare, o problemă sistemică, o problemă izvorâtă din industria supraproducției și a risipei, pentru care această pandemie ar putea de fapt să ofere un moment de răfuială.

Într-adevăr, în ultimele două săptămâni, au fost trei apeluri publice din partea grupurilor de designeri, a brandurilor și a firmelor de modă care și-au manifestat dorința unei schimbări majore în industrie. Aceste manifestări au provenit de la retaileri precum Saks Fifth Avenue, dar și de la grupuri de designeri, de exemplu, cele organizate de designeri de modă precum Dries Van Noten, dar și de la publicații de modă precum Business of Fashion, care au solicitat industriei să ia în considerare o schimbare sistemică, în special în ceea ce privește sustenabilitatea și salarizarea corectă.

Fast fashion în mod slow
Fast fashion în mod slow

Înainte să discutăm despre potențialele soluții la această problemă, cred că merită să analizăm care sunt defapt acele probleme sistemice, care se concentrează în jurul impactului a ceea ce numim „fast fashion”. Fast Fashion este defapt producția de modă într-un ritm alert, consumul rapid, dar și eliminarea articolelor vestimentare într-un ritm rapid, unde un număr uluitor de articole cumpărate sunt purtate doar o singură dată sau nu sunt niciodată purtate și ajung direct în magazinele second-hand (dacă au noroc), sau pur și simplu ajung într-un depozit uitat de lume. Asta în măsura în care estimările spun că supraproducția reprezintă între 30%-40% din acele supply chain-uri de articole produse care vor ajunge să nu fie vândute niciodată. Industria modei este pe locul doi în lume la poluarea apelor și contribuie cu 10% din totalul emisiilor de carbon la nivel global. Așadar, această industrie în general are un impact uriaș asupra mediului și, prin urmare, se dorește ca industria să fie mai sustenabilă, atât din punct de vedere financiar prin reducerea deșeurilor, cât și din punct de vedere al mediului.

Așadar, ideea ar fi fost să se clădească asupra a ceea ce a ieșit la iveală în ultimii ani, și anume progresele lente, dar sigure de modă care se concentrează pe calitatea articolelor de îmbrăcăminte, și nu pe cât de repede le poți scoate la vânzare sau cât de repede le poți pune în mâinile consumatorilor, dar și la producerea de piese vestimentare care rezistă în timp, punând astfel în valoare calitatea muncii și a meșteșugului care a avut ca rezultat crearea acestor piese vestimentare de calitate. Și mai ales la oferirea soluțiilor, puțin asemănător cu Patagonia, care a oferit soluții pentru repararea, reutilizarea și reciclarea articolelor de îmbrăcăminte pentru a le oferi vieți multiple și pentru a le înlocui doar atunci când este absolut necesar.

''...acesta ar putea fi în sfârșit momentul în care marii jucători din industria fashion ar putea să se unească și să modifice în mod colaborativ modul în care moda este concepută...''

Există, de asemenea, și speranța că evoluțiile în rândul consumatorilor către un consum mai durabil, pe care deja l-am putut observa chiar înainte de pandemie, se va urgenta, și că pandemia ar putea fi un moment în care oamenii își vor regândi valorile. Dar asta este doar o parte a poveștii. Cealaltă parte a poveștii este o problemă sistemică în industria fashion, care este cunoscută sub numele de „calendarul modei”. Modul în care articolele sunt adesea lansate în afara sezonului, unde în timpul verii, colecția de toamnă este deja în magazine, în timp ce articolele de vară au deja discount-uri uriașe chiar pe timpul verii, în plin sezon. Acest obicei este în detrimentul industriei. Sunt mulți doritori care vor să schimbe acest obicei de multă vreme. Deci, avem puțină speranță acum, întrucât lanțurile de aprovizionare la nivel mondial sunt dezordonate, deoarece lucrurile au încetinit mult pe timpul pandemiei, și sperăm că acesta ar putea fi în sfârșit momentul în care marii jucători din industria fashion ar putea să se unească și să modifice în mod colaborativ modul în care moda este concepută, și anume prezentată la săptămânile de modă, ca mai apoi să-și croiască drumul către magazine și în final, să fie consumată.

Fast fashion în mod slow
Fast fashion în mod slow

Hai să aruncăm o scurtă privire la câteva dintre soluțiile care au fost deja propuse. În primul rând, pe termen scurt, ceea ce se întâmplă în acest moment pentru a menține industria în funcțiune, dar și care ar putea fi unele răspunsuri la această schimbare sistemică, care într-adevăr va dura mult până să ajungă să se prelingă în industrie.

Pe termen scurt, în timp ce pandemia continuă, industria face cam ceea ce fac toate industriile, adică caută o soluție digitală și soluții online. Atâtea săptămâni și spectacole de modă au fost anulate, dar în schimbul acestora am avut prezentări online de fashion. Și, desigur, retailerii se îndreaptă din ce în ce mai mult către acest tip de prezentări online pentru a-și vinde moda online, direct consumatorilor.

Și un bun exemplu în acest sens a fost London Fashion Week din această lună, care a fost complet online. A avut loc în totalitate pe un website, imprumutand din sistemul propus de Netflix, fiind o combinație de videoclipuri și artă, playlisturi de muzică, fotografie, și Q&A-uri cu designerii. Dar, la sfârșitul zilei, mi-am dat seama că tot spectacolul capatat aspectul unei reviste, sau un fel de feed de pe Instagram, și nu ceea ce era mai de mult considerat Fashion Week.

Într-adevar, a devenit cât se poate de clar că acest lucru nu poate decât să reproducă o mică parte din ceea ce face ca Fashion Week să fie... Fashion Week. Toate rețelele, toate negocierile, tot zgomotul pe care-l generează Fashion Week, toate job-urile care există doar din cauza și pentru Fashion Week, precum și consumul, retail-ul, ospitalitatea – toate acestea au fost practic înlocuite cu un website.

 

''... unii vizionari din industrie spun că aceasta este o oportunitate mult așteptată de a face schimbări structurale...''

De asemenea, au existat și alte soluții pe termen scurt cu care oamenii au încercat să vină. De exemplu, Anna Wintour a schimbat Vogue Fashion Fund pentru a sprijini mai degrabă toți membrii lanțului de furnizare de modă decât să-i sprijine doar pe acești star-designers, fiind astfel mai incluzivi și înțelegând faptul că această industrie are de fapt foarte mulți angajați, mulți dintre care lucrează doar ocazional din culise, sau oameni precum creatorii de pattern-uri, producătorii și croitoresele, toate aceste persoane fiind afectate de pandemie, însă într-un mod mai puțin vizibil decât brand-urile în sine.

Dar să tragem o privire și la câteva dintre propunerile pe termen lung. Așadar, unii vizionari din industrie spun că aceasta este o oportunitate mult așteptată de a face schimbări structurale și că, dacă industria nu este în măsură să facă aceste schimbări acum, probabil că nu va putea niciodată să facă acest lucru. Așadar, una dintre acestea ar fi schimbarea felului în care este produsă moda, și anume într-un mod prin care se face mai puțină risipă, care produce mai puține stocuri care ajung să fie blocate în lanțul de aprovizionare sau care ajung să sfârșească în depozite sau care pur și simplu ajung să nu se vândă la prețul full, sau chiar ajung să nu se vândă deloc. Așadar, prin asta ne referim la acea risipă de 30%-40% pe care o menționam adineaori. Și o soluție aici ar fi ceea ce numim producție la cerere. Deci, în loc să se producă cantități mari de stoc pe baza unor predicții și a unor prognoze care mai apoi sunt vărsate în lanțul de aprovizionare, și ajung să își găsească sfărșitul prin cine știe ce depozite. Așadar, prin intermediul acestei soluții, am ajunge să producem doar acele articole care sunt de fapt vândute, fie comandate en-gros de către retaileri, tocmai pentru a evita acea situație în care hainele ajung să stea degeaba în depozite, fie direct, la cererea consumaturului, unde clientul va primi la ușa sa o piesă de îmbrăcăminte produsă la cerere, într-un timp foarte scurt.

''...în Marea Britanie, se spune că o șesime din toate locurile de muncă sunt fie direct în industria modei, fie strâns legate de industria modei...''

Categoric, aceasta ar muta și producția la nivel local, astfel încât să existe mai puține deplasări prin aer, mai puține deșeuri, mai puține emisii și să se analizeze noi moduri de fabricație, astfel încât să fie viabil și din punct de vedere economic să se producă cantități mici de îmbrăcăminte. Dar asta, desigur, ridică câteva întrebări interesante în legătură cu ce fel de job-uri vor exista în viitor în domeniul fashion, și mai ales - câte locuri de muncă vor exista ca număr? Pentru că, să nu uităm, industria modei angajează o mulțime de oameni. Doar în SUA, de exemplu, industria modei oferă peste 53 de milioane de locuri de muncă.

Chiar și în Marea Britanie, se spune că o șesime din toate locurile de muncă sunt fie direct în industria modei, fie strâns legate de industria modei, ceea ce reprezintă, evident, o mulțime de locuri de muncă.

Și aici intervine unul dintre efectele paradoxale ale acestei schimbări în industrie, unde o producție mai sustenabilă de îmbrăcăminte și o reducere a deșeurilor, ce poate ajunge până la 40% din ceea ce se produce, va duce de asemenea și la pierderi de locuri de muncă foarte importante, în special în anumite părți ale lumii, în locuri precum Bangladesh.

Fast fashion în mod slow
Fast fashion în mod slow

Și ajungem la o situatie cu două tăișuri, deoarece pe de o parte se reduce nivelul de deșeuri din lanțul de aprovizionare, dar pe de altă parte crește și gradul de automatizare pe măsură ce se trece la modul de producție on-demand. Mașinăriile vor ajunge să taie chiar mai multe țesături și materiale ca până acum. Deci, ar putea avea un impact semnificativ asupra locurilor de muncă la nivel global. Dar, de asemenea, trebuie să subliniem faptul că producția la cerere este aplicabilă numai anumitor părți ale industriei. Nu vom ajunge niciodata la un model universal valabil pentru întreaga industrie a modei. Și aici este cea de-a doua mare propunere de schimbare, una care este mult mai greu de realizat. Producția la cerere poate fi preluată de producători unici, de anumite labels, de comercianți în mod individual. Dar schimbarea calendarului vestimentar, schimbarea modului de funcționare a anotimpurilor trebuie făcută la nivelul întregii industrii, trebuie făcută în mod colaborativ, deoarece se bazează foarte mult pe așteptările colective ale consumatorilor, și pe ceea ce este în stoc în magazinele de retail în momentul în care au loc evenimentele de modă. Deci, aceste schimbări structurale sunt în mod evident mult mai greu de realizat decât mutările individuale către diferite forme de producție.

În timp ce acest lucru ar putea fi un moment de referinta, așa cum au subliniat liderii din industrie, pentru a ne gândi la valorile industriei și la ce înseamnă defapt această industrie, va rămâne de văzut dacă următoarele șase luni vor aduce într-adevăr o schimbare structurală în industrie sau dacă o recuperare rapidă, în special în piețele mondiale precum China și Europa, va face ca industria să revină pur și simplu la modul în care a funcționat din totdeauna.

Așadar, în concluzie, se naște întrebarea: oare este acesta un caz de „Never waste a good crisis”, sau unul de panică și neglijare în care suntem conștienți de problemele pe care le avem, dar de-ndată ce criza se va retrage și toate se vor redeschide, vom reveni la vechile modalități de a face business?

 

Aceast articol face parte dintr-o serie de informații legate de Coronavirus (COVID-19) și impactul acestuia asupra afacerilor, și a fost preluat cu acordul Sydney Business Insights.

Sandra Peter

Dr Sandra Peter conduce departamentul de inițiativa strategică de la Sydney Business Insights cu implicare în susținerea Universității din Sydney de a fi o voce relevantă și influentă în ceea ce privește problemele majore și tendințele actuale mondiale.
vezi articole

lasă un comentariu