Scratch the fake!

Pe Nicalai (aka Swamp) l-am redescoperit în urmă cu două luni. Era o seara importantă pentru fanii trupei BUG Mafia, band-ul revenind cu o piesă nouă, după o pauză de câțiva ani. Interesat de reacțiile oamenilor din industria muzicală la noul release, am descoperit în search-ul de Youtube un canal nou - „Ce zici?”. Recunoscându-l pe Swamp am dat instant ”Play”. M-a prins din prima conținutul vlog-ului, prin prisma originalității conceptului și, în special, prin analizele constructive și extrem de obiective ale moderatorului, în persoana lui Nicalai.

Între timp, proiectul a ajuns la episodul 57, păstrând o constanță și calitate în content. Ne place, ne dorim să aibă continuitate și îl susținem, motive suficient de întemeiate pentru a-l provoca pe Nicalai la un interviu despre proiectul ”Ce zici”, dar și despre original, autentic, în trending, în industria muzicală.

1. Cum s-a născut proiectul “Ce zici? Ce te-a inspirat sau determinat să te implici în acest proiect?

Am fost conectat la muzica încă de la vârsta de 4-5 ani. Tata avea o stație (asa se numea atunci) formată dintr-un deck cu casete, un amplificator pe care îl construise cu un prieten electronist și un pick up, toate conectate la două boxe puternice. Așa am început să ascult tot ce găseam prin casă. Tot în frageda tinerețe am făcut și câțiva ani de pian. Asta m-a ajutat tare să ințeleg muzica.

De prin ’98 am început să samplez, să adaug tobe și bași în SoundForge și ulterior am devenit unul dintre primii DJ/producători ai generației mele.

La mijlocul anilor 2000, ne strângeam toți la mine în garsonieră să vedem ce clipuri au mai fost lansate de idolii noștri de peste ocean. Pe atunci le descărcam de pe torenți. YouTube nu era ce este astăzi. Stăteam pe canapea și ne dădeam cu părerea.

Imediat dupa 2012, m-am concentrat pe viața mea personală și am pierdut contactul cu muzica românească, total.

Fast Forward, în 2020, în ziua în care B.U.G. Mafia lansează “8 Zile din 7” eram foarte  entuziasmat vis-a-vis de ceea ce urma să fie noul release al trupei, după mulți ani de așteptare.

M-am gândit să ies cu o reacție pe canalul meu de YouTube, la prima ascultare, chiar în timpul premierei, o reacție cât se poate de ”raw, obiectivă și profesionistă, indiferent de notorietatea artiștilor menționați și trecutul meu cu ei.

Imediat după ce am publicat rezultatul, am simțit că asta trebuie să fac. E momentul sa ma conectez din nou cu muzica românească. De data aceasta, m-am hotărât să investesc tot ce am învățat de-a lungul anilor și să folosesc toată această experiență acumulată pentru a-i ajuta pe ascultători să înțeleagă ce înseamnă un proiect muzical de succes în 2020.

De altfel am gândit conceptul cât mai simplu, încât sa fie relevant atât pentru consumator cât și pentru creator. Vreau ca toată lumea să înțeleagă că feedback-ul constructiv este cel mai mare ajutor pe care cineva ți-l poate da. Nu înseamnă că trebuie neapărat aplicat, dar îți da oportunitatea să te vezi din altă perspectivă.

Mi-am propus inițial 50 de episoade în 50 de zile consecutive, iar acum câteva zile am mai semnat pentru încă 50.

2. Cum ar suna o radiografie a industriei muzicale actuale?

Industria muzicală în momentul acesta este în mare proces de recalibrare. Evenimente sunt rare ceea ce înseamnă că sume mari de bani nu mai circulă așa ușor ca înainte.

Dacă te uiți un pic mai atent realizezi că în momentul acesta toată lumea lucrează pe credit, pentru momentul în care cuplăm din nou toate motoarele.

Partea pozitivă este că artiștii nu-și mai consumă 75% din energie pe turnee / concerte iar asta îi ține mai mult în studiouri la etapa de creație. Artiști prolifici, consistenți, scot acum 2 poate chiar 3 single-uri pe lună. E nebunie.

3. Asistăm totodată la un volum mare de artiști. Însă crezi că acest aspect aduce cu adevărat și mai multă calitate industriei sau asistăm tot mai des la un mimetism artistic-muzical?

Mimetism muzical haha, ce mișto sună. Bună întrebare. Nu știu daca e corect spus “artiști”. Cataloghezi pe cineva artist doar pentru că a creat un act artistic? Și dacă da, cum recunoști că acel act artistic nu este doar rezultatul unui tutorial pe YouTube?

Nu, eu zic că artiștii sunt tot mai rari și pot fi distinși imediat când, ascultând un proiect pentru prima oară, sare sufletul din tine.

Muzica este pentru mulți ceva spectaculos, care te poate transforma peste noapte în vedetă. S-a întâmplat de atâtea ori.

Dar simplu privit, e același concept ca Loteria:

Cumpără un bilet și ai 1 șansă la premiul de 600 Milioane. “Cumpără-ți un microfon ca de altceva nu ai nevoie...”

Cumpără 100 de bilete și șansele tale cresc. “Cumpără-ți placă de sunet, microfon, compresor, căști, samplere, etc. și șansele tale cresc.”

Gândește-te cât de puternică a devenit industria sculelor profesionale de studio și ce progrese s-au făcut numai în ultimii 10 ani, doar pentru că în loc să vinzi la 1000 de studiouri, cum făceai înainte, vinzi acum la zeci de milioane de tineri cu speranța de X-Factor.

Când nu ai ce spune. singura ta șansă este să preiei ce au spus deja alții. Pentru această abordare există un tutorial și o bancă de sunete pe care toată lumea le folosește.

La un etaj superior, există un producător care acum este de succes și toate labelurile apelează la el fiindcă îi duce în TOP100 mai repede. Dar el e unu la părinți, și de aceea toată lumea sună la fel.

4. Ce părere ai despre stilul trap, atât de popular worldwide? Deși desprins din hip-hop, nu ți se pare cumva paradoxal faptul că își pierde calitatea principală - mesajul, și că focusul se pune mai mult pe sound?

Ăsta e trendul când vine vorba de muzica de consum, trapul de azi, așa cum îl consumăm, este pseudo-gangsterismul de ieri, în haine strâmte și vocoder pe 808 ori premixate.

Câte trupe sunau ca Mafia între 98-08? Dar ca Paraziții? Toate! Dar tot cele două au rămas, iar cele care s-au alăturat în cartea de istorie sunt cele care nu sunau ca nimeni și nimic atunci când au apărut.

Azi este simplu să faci muzică. Sound-ul vine congelat, tu doar îl bagi în microunde, montezi frumos și este gata de servit.

5. Cât de implicat mai ești în industria muzicală, din postura de producător și artist? Sau, momentan, te simti mai confortabil din poziția de critic, observator?

Dupa ce am emigrat în US toată energia mea s-a dus în acomodarea mea în societatea americană. A trebuit să învăț totul de la zero și să funcționez fără să mă împiedic.

Acum, de vreun an și jumătate, am reușit să mă pun la nivel și am început să lucrez cu Bogdan Boldor, unul dintre prietenii mei apropiați la un album așa, serios.

A scos și Cabron piesa cu Swamp. A fost mare eveniment. Iar acum, din iunie, “Ce Zici” și “Clout Chasers”.

6. Ce îl face pe un artist autentic? Și, desigur, cum identifici falsul, fake-ul la un artist?

Nu cred ca există artiști falși. E ca și cum ai zice înotători olimpici și înotători olimpici falși.

E simplu, artistul transmite, înotătorul olimpic ia medalie. Poți să-ți dai seama din primele 30 de secunde. De aia și butonul acela la “the Voice”. Simți instant, apeși butonul.

Cum spuneam mai sus, arta o consumi cu sufletul. O simți indiferent de ce îți transmite și care este frecvența pe care ești mai receptiv.

7. Urmărind ultimele episoade “Ce zici”, am observat afinitatea ta pentru cel putin patru banduri/artiști din Romania? BUG Mafia, ca fost membru al trupei, Parazitii - din postura relației pe care ai avut-o cu FDD, Sisu - prin prisma calității de a se reinventa cu brio. Și, recunosc, m-a surprins plăcut review-ul făcut la ”3SE - Valuri”, și modul în care ai descris întreaga activitate a trupei, profesionalismul lui Laurențiu Duță. Felicitări! Cred că sunt patru din trupele de referință românești. În ciuda vechimii acestor branduri, continuă să fie autentice, actuale și să prindă la public. Cum crezi că reușesc să își păstreze acest statut?

Toți cei pe care i-ai enumerat sunt genii ale generației lor. Sunt clasici în viață. Din momentul acesta, poate chiar de-acum 10 ani, tot ce scot va prinde pentru că merg înainte cu generațiile lor, înaintăm cu toții în vârsta și acum idolii ne vorbesc de probleme de 40 de ani, când ieri ne vorbeau de probleme de 20.

Business modelul se schimbă pentru ei, tipul de evenimente este diferit, pentru că apelează la o altfel de lume. Mesajul lor este încă actual și muzica lor ne întoarce sufletește înapoi în adolescență.

Nu știu cât de important este pentru aceste trupe să prindă la generațiile tinere, iar daca cu adevărat este de interes pentru ele, care sunt punctele comune unde artiștii despre care vorbim pot fi relevanți?

Aici cred ca e un pic mai complicat.

8. Dacă ne referim la artiști și mai actuali, ce părere ai despre politica de a scoate piese pe “bandă rulantă”? Is it a good thing? Sau crezi mai mult în conceptul de “less is more”? E ok să îți surprinzi fanii cu new releases constant sau e mai ok să o faci mai rar, însă să vii cu un material excepțional (pe modelul BUG)?

E greu să te evidențiezi într-o piață unde oricine își poate deschide o tarabă.

Dacă scoți pe bandă rulantă e ok să scoți cu un scop, parte dintr-o strategie clară, o direcție. Un exemplu simplu de succes, ce se practică acum, este “Sf. Treime”. Scoți o piesă medie, dar cu ceva care captează atenția. Poate fi clipul, poate fi un scandal în media etc. Doua săptămâni mai târziu mai scoți o piesa ca răspuns la prima. Ceva în același gen, dar un pic mai energică. Pentru ca peste încă doua săptămâni mai târziu să scoți a 3-a piesă, care de fapt este tortul, “Piece de la Resistence”. Asta e piesa în care ai investit toată încrederea, încă de la început. Asta e piesa care va prinde la toată lumea, va exploda pentru tine și fanii tăi și va fi ”pâinea ta”, pe următoarele 3-9 luni.

Dacă scoți rar, cum ai spus și tu, trebuie să spargă masiv ca să merite investiția.

Câteodată se întâmpla așa, câteodată nu.

Dacă ne întoarcem la piața actuală, consumerismul este atât de accentuat încât timpul mediu de atenție este din ce în ce mai scurt. Trebuie să fii prezent acolo, dacă nu prin muzica, prin orice altceva.

9. Am urmărit mențiunile făcute de tine despre Nane. Totodata, încă este de actualitate conflictul Macanache vs The Watcher. Fiind mai activ în industria muzicală, și fără a da nume, sunt multe astfel de situații de diferențe între imaginea publică si caracterul, corectitudinea unui artist?

Nu sunt la curent cu The Watcher vs Macanache. L-a menționat cineva în comentarii, la seria “Ce Zici”, pe The Watcher dar nu stiu despre ce este vorba. Mă voi documenta.

Suntem diferiți ca oameni. Nu pot să-mi dau cu părerea despre alții. Pot însă să îți spun, din experiență, că mai nimic din tot ce vezi nu este ceea ce pare. Atunci când ești confortabil cu tine însuți nu mai simți să arați nimănui nimic, nu mai trebuie să explici nimănui cine ești.

Vis-a-vis de cealaltă persoana menționată, sunt profund dezamăgit de rezultat. Pe undeva mă simt vinovat că am făcut parte din evoluția lui. Poate una din cele mai greșite decizii ale vieții mele.

Să denigrezi sau să jignești o persoana, indiferent de motiv, folosind schizofrenia, termen ce descrie un grup de boli mintale grave, incurabile, întâlnit la aproximativ 20 milioane de persoane la nivel mondial, este inacceptabil.

Denotă ignoranță profundă, lipsă de educație și lipsă de caracter dar, mai important, această acțiune denotă totală lipsa de respect și compasiune pentru cei care se luptă cu repercusiunile acestei boli, în fiecare zi din viața lor.

Este inacceptabil ca o platformă ce promovează acest gen de retorică să fie promovată sau susținută de orice tip de canal media, în special atunci când platforma menționată are ca audiență principală tânăra generație.

Sănatatea mentală este astăzi extrem de fragilă iar tulburările mentale sunt printre cele mai grave repercusiuni ale pandemiei, repercusiuni pe care le vom simți în societate mulți ani de acum înainte.

Condamn vehement acest tip de retorică.

Am speranța că toți cei care au fost, sunt sau vor intra în parteneriat cu această entitate să înțeleagă importanța și gravitatea acestui comportament și să ia acțiunile necesare, din respect pentru fanii, ascultătorii, telespectatorii sau cititorii lor.

Astăzi avem oportunitatea ca societate să înțelegem ce este acceptabil și ce nu, dar mai ales să înțelegem că e uman să ajuți și inuman să condamni.

10. Raportându-ne la contextul actual, marcat de pandemie, care crezi că este rolul artistului? Crezi în așa-zisa ”datorie” de a deveni tocmai el factorul pozitiv, generatorul de încredere, în relația cu fanii?   

Artistul nu are nicio datorie către fani și nici invers. Artiștii sunt binecuvântați cu oameni care îi ascultă, iar fanii sunt binecuvântați cu cineva care transmite special pentru ei.

Nu putem exista unii fără ceilalți. Chiar spuneam cuiva zilele trecute că dacă cineva ar scoate muzica din viața mea cu totul, nu cred că aș rămâne sănătos mai mult de câteva luni.

Cred însă că în contextul actual lumina reflectorului a crescut în intensitate. Lumea are timp să te urmărească mai mult acum. E important ce mesaj transmiți fanilor tăi, daca te hotărăști să transmiți ceva. E important să identifici cu ce se confruntă ei vs. cu ce te confrunți tu si sa găsești numitorul comun.

Mai precis, cred că e irelevant să cânți acum despre mașini, bijuterii, bani și putere, într-un moment în care omenirea se confruntă cu o epidemie pentru care încă nu există cură.

Mesajul mi se pare irelevant.

11. Ce modificări va aduce pandemia în industria muzicală și cum ar trebui să se adapteze artiștii, în lipsă de concerte, pentru a păstra contactul cu publicul și pentru a trăi în continuare din muzică?

Bună întrebare. Cred că asta este cea mai grea întrebare, la care multi se feresc să răspundă. Adevărul este că nu stiu, cred că nimeni nu știe.

Contentul este cel mai important produs, indiferent că este muzică, media, video, vlog, blog. Trebuie să rămânem conectați cu fanii păstrând 2m distanță.

Din acest motiv ziceam la început că toată lumea lucrează pe credit. Ne clădim toți viitorul cum știm mai bine până în ziua în care vom începe din nou să vedem rezultate și să încasăm. Momentan nu se întâmplă acest lucru.

Este greu de înlocuit un eveniment live, cu orice altceva. Eu prevăd un boom masiv în următoarele 24 de luni în subscripții de tot felul. Modelul Patreon, Onlyfans.com este de succes și cred că în acea direcție se duc acum investițiile.

Cum facem să ținem fanii conectați, să le luăm puțini bani, aproape să nu-i simtă, dar să-i luăm des. Content exclusiv pe toate platformele. YouTube lucrează deja la așa ceva și sunt nerăbdător să testez atunci când va fi relevant pentru comunitatea mea.

12. Și mai ales și în contextul viitor, îmi place că insiști, în episoadele “Ce zici”, pe necesitatea de a-ți construi și alte elemente de identitate, în afară de un anumit timbru sau un sound bun. Atenția pentru video-ul de piesă, mesajul pe care îl transmiți fan-ului sau modul în care îți administrezi imaginea în mediul online. Sunt detalii care până acum cațiva ani nu contau atât de mult pentru artist. Întrebarea care apare: cum ai defini “the road to succes” sau ce sfaturi ai oferi unui tânar artist, pentru a confirma și pentru a ajunge la public?

Consistență, dorință de muncă și o minte deschisă.

Trebuie să fii atent la tot ce se întâmplă în jurul tău, să fii atent la ce zici, cum zici și de ce zici, astfel încât să nu te afecteze în viitor atunci când va fi greu de controlat.

De exemplu, cu proiectul “Ce Zici” am început cu stângul. Ziceam că eram atât de entuziasmat de piesă și premieră și adevarul este că din această cauză, am ratat focusul și cadrul, total.

55 de episoade mai târziu, fiecare element din review este studiat și structurat în script.

Chiar dacă nu folosesc nicio foaie sau notițe, am structura în cap.

Încep cu Intro, vorbesc sumar de creditele piesei despre care urmează să vorbesc, mulțumesc tuturor că îmi sunt alături și le dau repede niște update-uri vis-a-vis de proiect, continui cu misiunea “Ce Zici” pe care o enunț de fiecare dată. Urmează piesa, ascult, reacționez, vorbesc despre beat, interpretare, originalitate și imagine iar pe final închei cu o notă.

Încă nu sunt unde vreau să fiu, dar cu siguranță voi fi unde trebuie în puțin timp.

Așa cred că arată o rețetă care să te ducă spre succes. Nu trebuie să începi perfect, trebuie să începi cu praf și pulbere și să repari în fiecare zi câte ceva.

Evoluezi cu audiența ta pentru că și feedback-ul lor este foarte important în dezvoltarea ta.

Totul este organic, ia timp dar duce la rezultate sigure.

13. În final, desigur, am două curiozități. Ca fost și actual fan BUG Mafia, care rămâne piesa ta preferată din repertoriul trupei? Și, bineînteles, conform propriei tale metodologii de evaluare, îmi poți spune o piesă recent ascultată care se poate apropia de calificativul maxim?

“După Blocuri” și “Băieți Buni” sunt în heavy rotation în căști și mașină. Acasă ascult muzică de aici. Cred că cea mai apropiată de calificativ maxim a fost piesa lui 3 Sud Est.

Să fiu sincer nu ma grăbesc să arunc cu calificativul maxim - 10. Sunt sigur că într-o zi unul din artiștii despre care vorbesc o să mă arunce de pe scaun și, totodată, piesa lui va suci din nou toată industria.

Îmi doresc să fiu pus în poziția în care să nu pot să justific o notă mai mică de 10.